Speranţe...

Priveşte mereu spre cer,

Chiar de ai lacrimi uneori.

Iubeşte şi durerea,

Să poţi frumos să mori.

Desculţ precum copilul,

Prin foc încet să treci.

Să-ţi laşi amprenta vieţii,

Să poţi trăi în veci.

Poartă mereu în inimă,

Priviri, gînduri curate,

Ca undeva în viitor,

Să ajungi să mergi pe ape.

Prinde-ţi cu un lacăt,

De sufletul plăpînd,

Pe Dumnezeu- ce-i Dragostea,

O cruce şi-un pămînt.